Ediția recent tipărită este deja disponibilă la chioșcurile de presă din Baia Mare și în rețeaua de librării Cărturești din întreaga țară.

Revista propune cititorilor o selecție bogată și variată de materiale literare și culturale, menținând tradiția de excelență a publicației maramureșene. Printre piesele de rezistență se numără eseul semnat de Irina Petraș – „Despre amnezia culturală” –, o adevărată pledoarie pentru importanța lecturii și a memoriei culturale. Autoarea avertizează că îndepărtarea de Carte riscă să reducă existența umană la un trai „cumva-cumva”, dar „foarte puțin”.

Eseul „Un Falstaff bonom” al lui Ion Papuc oferă o radiografie detaliată a poeziei lui Ștefan Jurcă, iar Gheorghe Glodeanu continuă analiza comparativă a realismului magic și a realismului miraculos în opera lui Charles Scheel.

La secțiunea de critică și cronică literară, remarcăm:

- Cronica Deliei Muntean la volumul de haiku „Trilogia orientală” al poetului Mircea Petean;
- Prezentarea amplului studiu „Exilul versus Utopia. Reflecții în siajul unei «Est/Etici» a uitării” al lui Dan Anghelescu, realizată de Daniela Sitar-Tăut;
- Excursul sentimental al Danei Buzura-Gagniuc prin jurnalul recent apărut la Editura Polirom al lui Ioan Pintea – „Proximități și mărturisiri”;
- Comentariul Mihaelei Albu despre volumul „Panorama literaturii române” al lui Basil Munteanu, în rubrica „Cuvinte din exil”;
- Eseul „Miracolul încuvântării” al lui Horia Bădescu, care subliniază legătura profundă, imemorială, dintre poezie și trăirea religioasă.

Rubrica „Orfeu” găzduiește poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea și parodiile lui Lucian Perța. Gheorghe Pârja semnează două texte emoționante: unul evocator, dedicat fraților Vasile și Gheorghe Mihai Bârlea, și o cronică la romanul „Miracolul oglinzilor din noi” al lui Vasile Jurje.

Numărul include și o trecere prin filtrul critic a romanului „Satantango” al laureatului Nobel László Krasznahorkai, semnată de Ana Olos, precum și numeroase recenzii valoroase:

- Raluca Hășmășan și Flaviu Claudiu Mihali analizează volumele „Toate într-o singură inimă” (Răzvan Fugaciu) și „Clandestin în Parnas” (Adrian Vasile Iftime);
- Alexandre Leboeuf comentează „Pescuirea minunată / La Pêche miraculeuse” de Vasile Trif (traducere Delia Muntean);
- Ionel Bota recenzează „Cămașa pătată de somn” a Marilenei Apostu;
- Iulian Boldea prezintă volumul Valeriei Bilț despre Mircea Nedelciu și postmodernism.

Cititorii de poezie se pot bucura de versuri semnate de Nicole Sere, Mihaela Poduț-Ienuțaș și Dan Rotaru, iar proza este reprezentată de Nicolae Suciu și Mircea Bodnariu. Poemul lunii aparține Rodicăi Brad-Păuna, iar versuri de Eugen Barz apar traduse în spaniolă de David Băltărețu.

Evenimentele culturale recente sunt reflectate prin relatarea Danei Buzura-Gagniuc despre manifestarea „Aducerea acasă a lui Brâncuși”, desfășurată la Baia Mare. Noul volum al Ralucai Hășmășan – „Cărți în oglinda timpului” – este prezentat de Ana Ardeleanu.

Ilustrațiile numărului 273 sunt semnate de artistul Marius Barb Barbone, ale cărui lucrări sunt comentate în paginile revistei de Maria Bilașevschi.

„Nord Literar” continuă să fie un reper important al vieții culturale din nordul țării și din diaspora, oferind un spațiu generos pentru reflecție, creație și dialog literar. Numărul februarie 2026 invită la lectură și la redescoperirea valorilor profunde ale literaturii române contemporane.