Frig
Și ger de crapă pietrele,
Îmi răscolesc amintirile,
Și strig
În iarnă,
Printre ape înghețate
Și-un fulg lipit de geană:
Hei! Mai ai cojoace?
Aud doar un ecou… departe
Un glas
De zici că-s zece
Și vine-ncoace,
Mă dau deoparte…
Sunt amintiri
Când sănii am tras
Pe deal și cărări,
Pe ger și frig.
Of, gândurile…
Nu mai strig,
Că-mi îngheață amintirile.