Promisiuni electorale şi speranţe
Reclame uriaşe pe relieful patriei au putut fi văzute înainte de 25 octombrie, când se va da liber la vrăjeala electorală, fiindcă asta este, nimic altceva. Zice-se că până pe 25 Brumărel am fost în precampanie electorală, „ perioadă în care sunt permise doar anumite artificii electorale de care să profite un candidat sau altul”. (sursa: https://observatornews.ro/alegeri-prezidentiale-2024)
În noiembrie-decembrie 2024 ne vom alege preşedintele şi apoi ne vom pune pe o lungă aşteptare. De cinci ani. La început, vom avea speranţe. Ne vom aştepta ca ce s-a promis să devină fapte. Apoi ne vom enerva că nu se face, şi la urmă ne vom resemna şi ne vom promite că data viitoare vom fi mai atenţi şî vom alege pe cine trebuie. Deocamdată, candidaţii din care unul va fi alesul, se întrec în promisiuni. Câteva în rândurile de mai jos şi scurte comentarii despre ele.
Elena Lasconi
A promis că „ una dintre prioritățile sale va fi desființarea Consiliilor Județene și a administrațiilor locale din comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori”.
(sursa: https://www.gandul.ro/actualitate/elena-lasconi)
Apare aici o mică problemă. Consiliile judeţene se pot desfiinţa doar prin modificarea Constituţiei, iar preşedintele n-are nici cea mai mică posibilitate de a o face.
Doamna Lasconi ssusţine că primarii trebuie să fie aleşi din două tururi şi mandatul să crească de la patru la cinci ani, pentru că - să vedeţi ce interesant! - „nu poți să demonstrezi în patru ani ce poți face pentru comunitate, având în vedere birocrația din România”. (citat din aceeaşi sursă)
Adică ce nu s-a făcut în primii 4 ani, se va face în al cincilea!? Mira-m-aş…
Alte promisiuni ale aceleiaşi candidate le-am cules de pe https://www.euronews.ro.
Câteva dintre ele:
„Asigurarea unor venituri decentre pentru românii care muncesc corect. Îmbunătățirea sistemului de educație, pentru a pregăti elevii pentru „viața reală”. Asigurarea unui sistem de sănătate în care pacienții să fie tratați cu respect”. Extraordinare puteri! Aş zice că nu mai avem nevoie de Parlament, de Guvern. Echipa prezidenţială Lasconi va face tot ce trebuie.
„De acum înainte vreau ca statul să lucreze pentru tine și nu tu pentru stat. Să scăpăm de corupția din instituțiile publice, să păstrezi mai mulți bani în buzunar din munca ta, prin tăierea taxelor.”
(sursa: https://www.euronews.ro/articole/ce-promit-candidatii-la-alegerile-prezidentiale)
Nu mi-e clar de unde mă cunoaşte doamna Lasconi să-mi zică „tu”. Sau cum de vă cunoaşte pe dumneavoastră doamnă, domnule. Ce-ar fi fost dacă se adresa tuturor cu pronumele de politeţe „dumneavoastră” ? Desigur, ar fi fost prea greu. De scris, vreau să spun.
Doamna Lasconi are o părere foarte bună despre ea însăşi. „Sunt aici pentru a vă spune că în ăștia 35 de ani este pentru prima dată când românii, cetățenii acestei țări, pot vota un om cinstit, care nu face parte dintr-un sistem corupt (…) se poate și altfel. Se poate fără neocomuniști, fără minciună, fără corupție și fără «pesedei»” (sursa: https://www.digi24.ro)
„Lasconi promite să închidă robinetul cheltuielilor la Cotroceni, despre care a afirmat că vor fi publice. Șefa de partid a susținut inclusiv că va desecretiza cheltuielile de deplasare ale actualului președinte Klaus Iohannis”. (sursa: ziare.com)
Marcel Ciolacu
De puteri supranaturale se bucură şi candidatul Marcel Ciolacu. El ne promite (ba, aş plusa şi aş zice că ne asigură) că în 2029 salariul mediu brut va fi de 2.600 euro, iar cel minim brut de 1.300 euro pe lună.
Adică să ne vedem scăpaţi de anul electoral 2024, că pe urmă mai vedem noi… Bani de salarii are domnul Ciolacu în buzunar. Pentru toţi! În afară de asta, brut, brut, dar net cât o să fie salariul oferit din mâna preşedintelui? „Aceasta-i întrebarea!” (Shakespeare)
Românii care revin în ţară şi îşi deschid o afacere aici vor primi între 25.000 şi 50.000 de euro, promite candidatul. Super! Crede cineva ?
Mână largă, domn viitor preşedinte zice că „Fiecare cetățean român, stabilit legal în străinătate minimum 1 an de zile, care se reîntoarce definitiv în țară și se angajează pe un loc de muncă cu perioadă nedeterminată, va primi o Primă de stabilitate pe 2 ani în cuantum de 1.000 lei net lunar/primele 12 luni și 1.250 lei lunar/următoarele 12 luni. Statul român va acorda o subvenție lunară de 2.250 de lei angajatorilor, timp de 12 luni, pentru fiecare român reîntors în țară, cu condiția menținerii raporturilor contractuale de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă”.
N-am terminat… „Toți tinerii cu vârsta mai mică de 26 de ani care sunt plătiți cu salariul minim – indiferent dacă au copii în întreținere sau nu) și cei care au sub 4.050 lei, cu 3 sau mai mulți copii în întreținere, vor avea ZERO impozit pe venit”. (am citat pasaje din https://psnews.ro/ )
Tot Marcel Ciolacu propune (asta n-o fi greu!) (sursa: https://ziarmaramures.ro) să se facă investiţii în industria internă, infrastructură, educaţie, sănătate, tehnologie, agricultură de 155 miliarde de euro în următorii cinci ani. 10 miliarde de euro va primi anual industria.
Dacă va fi să fie ales preşedinte, domnul Marcel va face autostrăzi. Va conecta „portul Constanţa şi marile municipii ale ţării la reţaua europeană de autostrăzi” (sursa: ziarulmaramures.ro)
Acesta mai promite reducerea taxelor și impozitelor, creșterea pensiei medii și o pensie minimă care va ajunge la 415 euro. Ajutor de stat de 6-8% din PIB pentru industrie, uzine și fabrici noi.
20 de miliarde de euro, în 5 ani, pentru fermierii români, 3 miliarde de euro pentru irigații și energie verde și 2,6 miliarde de euro sprijin pentru producția autohtonă.
Ciolacu spune că va transforma România în hub energetic, va face trenuri metropolitane și aproape 1.000 de km de drum rapid până în 2029. Din 48 de pagini, ultimele cinci sunt despre atribuțiile reale de președinte. Orientare către UE și NATO, parteneriat strategic cu SUA, alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare. (sursa: https://www.euronews.ro)
Nicolae Ciucă
Candidatul PNL pentru Preşedinţia României Nicolae Ciucă remarcă faptul că promisiunile făcute de competitorii intraţi în cursa electorală „sunt nerealiste”. „Dacă-i asculţi, ai zice că preşedintele ţării se ocupă şi de investiţii, şi de şcoli, şi de spitale, şi de agricultură şi de fotbal”, remarcă Ciucă. Liderul PNL spune că nu poate promite „ceea ce este ireal, populist şi amăgitor pentru oameni”. (sursa: https://www.news.ro)
Nerealiste nerealiste, dar exact astfel de promisiunia are şi candidatul Nicolae Ciucă în cartea sa.
Când am recenzat cartea, m-am axat pe prima ei parte, unde autorul se prezintă, unde am găsit pasaje frumoase despre locul copilăriei, rude, bunici străbunici, părinţi, colegi de joacă sau de liceu, copii, etc. Acum, voi arăta aici şi partea a doua a cărţii, o autoprezentare electorală a candidatului Nicolae Ciucă pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie a.c.
Partea a doua a cărţii generalului trecut la civilie după îndeplinirea datoriei faţă de ţară conţine promisiuni pe care ni le transmite, în speranţa că va fi ales, pentru binele nostru. Nu cumva să creadă cineva că pentru el îşi doreşte funcţia de preşedinte al Republicii…
Din această parte a doua a cărţii „În slujba ţării”, mi-am notat nişte pasaje, cărora le-am spus „bla-bla 1”, „bla-bla 2”, et., etc. Pun aici doar câteva „bla-bla”-uri. Ele sunt foarte multe şi nu încap într-un articol.
Bla-bla 1: „Prin candidatura mea la funcția supremă în stat vă chem să trecem la înfăptuirea acestor speranțe. Vă spun că suntem gata pentru asta! Vă spun că putem! Sunt în această cursă electorală ca să reușim împreună!” Trebuia să apară cineva care să ne mobilizeze! Ufff… Ce bine !
Bla-bla 2: „Pe calea consensului în planul eforturilor economice și sociale, prin consolidarea integrării noastre strategice în spațiul occidental și prin valorificarea potențialului național și regional, viziunea pentru România conturează o cale pragmatică spre o nouă etapă de prosperitate generală și siguranță sporită”. Asta poate fi o frază pentru exersarea memoriei. În plus, cum se face asta ? (Adică la Bla-bla 2)
Bla-bla 3: „Elementele-cheie vizează dezvoltarea capitalului uman, consolidarea clasei de mijloc, modernizarea națiunii prin investiții masive în sectoare-cheie și punerea în valoare a poziției geostrategice a României”.
Bla-bla 4: „Prin dezvoltarea unor sectoare-cheie, cum ar fi tehnologia informației, energiile regenerabile și industria manufacturieră avansată, România își poate consolida poziția pe piața globală și poate genera noi oportunități pentru cetățeni”. Şi cum va face domn preşedinte toate astea ?
Bla-bla 5:„ De asemenea, oferta școlară trebuie diversificată”. Cum va face preşedintele diversificarea ? Nicicum!
… şi aşa mai departe, urmează alte pasaje cu promisiuni care nu ţin de puterile preşedintelui României…
Mircea Geoană
Pe https://www.euronews.ro scrie că dacă preşedinte va fi Mircea Geoană, „Ar urma să apară Comisia Națională de Integritate și Prevenire a Corupției, Biroul pentru Eficacitatea Politicilor Publice, Echipele de Misiune care să pună în practică programul președintelui, Academia pentru Serviciul Public sau Biroul pentru Securitate Economică și Reziliență”.
Pe mine mă bucură(?) chestia asta ultimă, cu rezilienţa. Fără ea nu se mai poate! Nu zici sau nu scrii „rezilienţă”, eşti demodat!. Sau chiar nu exişti! Cum va funcţiona C.N.I.P.C. ? Probabil va fi o comisie care va coase buzunarele acolo unde e pericol de corupţie. Am văzut la tv reclamă la nişte maşini de cusut care încap în palmă. E doar o sugestie!
George Simion
Merge puternic pe ideea că „se pot construi apartamente de 35.000 de euro pentru un milion de români, cu dobândă zero. Insistă că se poate”. (sursa: https://www.euronews.ro)
Poate se poate pentru câţiva, dar pentru un milion de viitori proprietari de apartament ? Presupun că o bancă îi va împrumuta, deşi… mira-m-aş să fie atâta dărnicie în stânga, în dreapta. Cum vor da oamenii banii înapoi ? Sau nu-i nevoie să-i restituie, că asta n-am înţeles.
Atât despre promisiunile câtorva candidaţi. Ele însă sunt mult mai multe (şi candidaţii mai mulţi), aşa de multe încât au devenit nemăsurate. Şi fiind nemăsurate, se năruie Speranţa. (sursa: William Shakespeare, care a zis acum câteva sute de ani că „Speranţa se năruie adeseori atunci când promisiunile sunt nemăsurate”).



